Wednesday, March 4, 2009

Wire to wire

Cred ca am mai scris despre sertarele mele. Intotdeauna mi-au placut sertarele, organizarea tuturor lucrurilor care inseamna ceva pentru mine, organizare care sa garanteze atat accesul usor la ele, cat si o satisfactie estetica greu de explicat, mai ales aici. Inceputul acestor sertare este invaluit in mister. Asa imi place sa spun, dar stiu adevarul: am auzit in copilarie ca trecerea timpului permite mintii sa filtreze trecutul si sa pastreze numai amintirile placute, intamplarile cel putin haioase, daca nu speciale si fericite. Ei bine, in scurt timp am realizat ca in cazul meu lucrurile se petrec exact invers, si ca alaturi de mine raman momentele in care peretii m-au strans ca intr-o menghina ruginita si amara, in care am spus “la revedere,” sau am ales solutia ‘nepopulara,’ neinteleasa si prin urmare, blamabila.

Sa revenim insa la sertare… Unele sertare sunt actionate prin telecomanda fiind ultra tehnologizate si raspunzand obsesiv la aceleasi comenzi precise, sau la cifruri pe care nici eu nu mi le mai amintesc. Ele pazesc, de obicei, secrete, retete pentru potiuni magice, coduri sau formulele fericirii, impacarii, iubirii de sine, si a altor ghicitori imposibil de descifrat. Altele sunt de moda veche, se inchid cu chei ruginite care abia se mai rasucesc in yale, si pastreaza cu sfintenie amintirea bunicilor, jocuruile din spatele blocului, cauza cicatricii de pe genunchi, versuri ale unor cantece pe care nu le-am auzit de cel putin 10 ani, dar pe care, ca printr-o dulce minune, mi le amintesc, sau urme de prietenie si loialitate – chestii in general inutile. Sunt si unele standard, nimic deosebit, care adapostesc prejudecati absolut stupide pe care le impart cu alti oameni, prejudecati pe care si eu, ca orice om, cu greu le-as recunoaste din simplul motiv ca nu inteleg de unde au rasarit. Acestea din urma sunt toate din fier, reci si, imi dau seama, foarte usor de deschis.

Printre toate sertarele astea, frumos asezate intr-un spatiu optimizat si imaculat, se afla cateva, dispuse strategic din loc in loc, sertare urate si scorojite, ale caror sine s-au stricat si se deschid foarte greu, sau poate deloc – incerc rar tocmai pentru a evita dezamagirea esecului si groaza ca nu detin controlul asupra lor. In realitate, stiu ca il detin, dar panica se instaleaza usor, ca atunci cand nu-ti gasesti cheile in fata blocului, desi stii foarte bine ca le ai la tine. In sertarele astea sincer nu prea imi mai amintesc ce am pus; sunt clipe in care cred ca sunt goale, dar umbrele care se intrezaresc atunci cand reusesc sa le urnesc ma conving de contrariu. Orice ar fi, continutul lor trebuie sa ramana inchis. Ma multumesc sa-i vad conturul din cand in cand, atunci cand disperarea pune stapanire, si incearca sa ma convinga ca sertarele astea ar fi goale. Doar atunci vreau sa ma intorc inspre ele, sa invoc interventia divina, si sa zabovesc o dupa-amiaza, o zi, sau trei saptamani incercand sa le deschid, sigura fiind de inutilitatea gestului.

Nu imi mai este frica de nimic, nici de renuntare, nici de a accepta ca nu vreau, nu pot si nu stiu cum. Nu ma mai amagesc pentru ca lucrurile sunt clare, si filosofia ieftina de cafenea nu-si are rostul. De curand aproape am reusit sa deschid vreo doua dintre sertarele astea scorojite si am aflat ce fel de om sunt.




What is love but the strangest of feelings?
A sin you swallow for the rest of your life?
You've been looking for someone to believe in
To love you, until your eyes run dry

She lives on disillusion road
We go where the wild blood flows
On our bodies we share the same scar
Love me, wherever you are

How do you love with a fate full of rust?
How do you turn what the savage take?
You've been looking for someone you can trust
To love you, again and again

How do you love in a house without feelings?
How do you turn what that savage take?
I've been looking for someone to believe in
Love me, again and again

She lives by disillusions glow
We go where the wild blood flows
On our bodies, we share the same scar

How do you love on a night without feelings?
She says "love, I hear sound, I see fury"
She says "love's not a hostile condition"
Love me, wherever you are

Love me, wherever you are
Love me, wherever you are
Wherever you are

0 comments: