Visine fara samburi

Moon River, wider than a mile,
I'm crossing you in style some day.
Oh, dream maker, you heart breaker,
wherever you're going I'm going your way.
Two drifters off to see the world.
There's such a lot of world to see.
We're after the same rainbow's end--
waiting 'round the bend,
my huckleberry friend,
Moon River and me.

Tu, eu, o cadenta imperfecta in care ne regasim de fiecare data. Mai mult, si mai mult. Un ritm de origine extraterestra, venit de nicaieri, fara directie si fara scop. Tu, eu, mirajul necunoasterii, al necunoscutului, al nefiintei, al tuturor cuvintelor nematerializate, plescaite, inghitite, regurgitate, soptite, intarziate, infranate si la final, infrante. Multe idei pasate de la unul la altul intr-un mod mereu surprinzator, electric, frumos. Fericirea mea copilareasca, ideile care ma tin in viata, dar tu stii deja asta. O apropiere nevinovata, dar care devine repede toxica. Reguli nescrise, neintelese, scrise pe foi arse ne dicteaza cine suntem si ce ar trebui sa spunem. Cum ar trebui sa ne purtam unul cu altul, cum si mai ales, ce ar trebui sa ne spunem. In lipsa curajului si a substantei, ne ghidam dupa ele. Aproape de bunavoie. Aproape, iar cuvantul magic. Hai acasa si fa-mi compot.

Compot de visine, apa rece ca gheata, formule magice si iasomie.