easy like sunday morning

nu zâmbete, nu veşti bune, nu linişte, nu somn, nu vorbe, nu ţârâit vesel de telefon, nu voci familiare, nu uitare, nu odihnă, nu vreme bună, nu planuri, nu îmbrăţişări fericite, nu bătăi frenetice din palme, nu flori albe, nu zile lungi, nu nopţi scurte şi consumate cu folos, nu mulţumire, nu credinţă, nu încredere, nu prietenie, nu plăcut, nu cald, nu progres, nu tinereţe, nu nu nu.

hold on tight

Accroches-toi à ton rêve
Accroches-toi à ton rêve
Quand tu vois ton bateau partir
Quand tu sens ton coeur se briser
Accroches-toi à ton rêve

there's just one thing

Back to 1983. Back to the future.

tram #7 to heaven

Pot să scriu asta tocmai pentru că tu nu o vei citi niciodată. Nu ştiu ce m-a făcut la ora 6 dimineaţa să mă dau jos din pat, să mă îmbrac şi să merg în locul acela. Probabil că singurătatea şi insomnia au devenit insuportabile fără să-mi dau seama, în timp ce zăceam rugându-mă să adorm şi să se oprească totul, măcar preţ de câteva ore. Nu am de unde să îmi cumpăr un pachet de ţigări aşa că încep să grăbesc pasul. Ajung repede în faţa intrării în parc, clipă în care înlemnesc ca un copil scos la tablă, şi simt că vreau să mă întorc. Păşesc luându-mi un elan considerabil. Mă aşez pe a doua bancă de pe aleea din dreapta după ce inspectez amănunţit banca cu pricina. Surpriză, sunt singură şi aici, în oaza neaşteptat de verde, amenajată cu nesperat de mult bun gust. O fi cartierul... cine ştie.

Băncile sunt din ce în ce mai reci pe măsură ce te cufunzi în parc. Şi asta nu e o metaforă, chiar sunt sensibil mai reci deşi bate soarele destul de puternic având în vedere momentul zilei. Mă aventurez, călcând cu atenţie pe fiecare dală lustruită ca să nu strivesc nicio amintire care mă face să revin aici de fiecare dată, ca un last resort, o ţigară ascunsă, un secret stash la care speri să nu apelezi niciodată contând pe voinţă, deşi ştii bine că o să pierzi pariul cu tine însuţi. Poate nu o să mă crezi, dar banca noastră este neschimbată, neatinsă de planurile măreţe ale primarului de sector care a transformat, se pare, muntele de pietriş şi dalele sărite într-un monument dedicat florilor, potecilor frumos pietruite şi al ierbii tunse la linie. Mă declar impresionată. Banca noastră aşadar, a fost la fel de sărită din schema ca şi noi.

Începe să apară din ce în ce mai multă lume, zgomotele de paşi se înteţesc prevestind alţi şi alţi cetăţeni matinali care-şi plimbă câinii, semn că am venit prea târziu. Asta cu "niciodată nu e prea târziu" e o mare porcărie. De cele mai multe ori este prea târziu. Mă simt mai nebună, şi în acelaşi timp mai echiibrata ca oricând plângănd pe furiş, în mijlocul unui pseudo-parc de care mi-a luat 5 ani să mă despart.

fontanelle

Dacă aţi citit Burroughs, ştiţi cine este Clem Snide. Dacă nu, puneţi mâna pe Naked Lunch!

În cazul de faţă, Clem Snide este o trupă de indie rock, formată la începutul anilor '90 în Boston. După o pauză de câţiva ani pe la mijlocul anilor 2000, s-au reunit în 2008, iar anul următor au lansat "Hungry Bird", al nouălea album al trupei. Cel mai recent LP se numeşte "The Meat of Life" şi a văzut lumina zilei în februarie 2010.

clem snide official
clem snide @ myspace
clem snide @ all music guide

I don't think it's gonna rain again today

Respiraţie adâncă. Pentru prima oară în ultimele luni, a respira nu este o obligaţie, o condiţie sine qua non a existenţei, ci un privilegiu, o senzaţie de bine care alimentează gândurile bune, şi alungă îndoielile. Sunt aici, deci pot fi oriunde.

Cred că moartea este un sentiment de aglomerare şi claustrofobie. Poate se aseamănă cu zgomotul străzii pe care vrei să-l auzi dar nu îţi poţi da jos căştile din urechi, fiind astfel prins între lumea pe care o simţi şi cea pe care o desluşeşti numai prin sunete. "An end has a start" în urechi. Vrei să cuprinzi strada cu vederea dar ai soarele în ochi. Esti orb, mic şi neputincios, realizând că de fapt, numai plămânii fac sau desfac legătura.

You came on your own
And that's how you'll leave
With hope in your hands
And air to breathe

that's why I hold you near

"Lights" este cel mai recent single al trupei newyorkeze Interpol, iar videoclipul a fost lansat în luna aprilie. Poate fi ascultat pe site-ul lor oficial, de unde poate fi şi descărcat în variantă HD - click aici.